"M-am ascuns intr-o scoica, pe fundul marii,

Dar am uitat in care.



Zilnic ma cobor in adanc...

Si strecor marea printre degete.

Sa dau de mine.



Uneori ma gandesc

Ca m-a mancat un peste urias

Si eu il caut acum pretutindeni

Sa-l ajut sa ma inghita de tot.



Fundul marii ma atrage si ma inspaimanta

Cu milioanele de scoici

Asemanatoare.



Oamnei buni, eu sunt intr-una din ele,

Dar nu stiu in care.



De cate ori nu m-am dus drept catre una,

Spunand:"Acesta sunt eu",

Dar cand deschideam scoica

Era goala."

Marin Sorescu "Scoica"

Dar stiu ca orice scoica cumva cumva ajunge la mal...cu greu dar voi ajunge...fiecare val care va trece peste mine ma va modela, ma va forma pana voi ajunge la mal...iar pe mal ma va astepta cineva care va intinde mana spre mine si ma va curata de nisip, de alge in apa marii...si voi simti pentru ultima data apa marii, apoi ma va pune la soare, nu voi mai straluci, dar stiu ca voi fi in siguranta si voi stii ca nu va mai pleca o parte din mine in adancurila marii...

traiti?

       oamenii nu au timp sa fie viteji... unii spun ca viata e o lupta, dar foarte rar auzi pe cineva care sa spuna ca a castigat sau ai pierdut.mi-ai promis ca ma inveti ce inseamna onoarea... dar nimeni nu mai foloseste acest cuvant...

     si toti oamenii fac aceleasi lucruri...cei singuri intra in casa, arunca niste chei pe masa, se duc la frigider, apoi privesc in gol...apoi se trezesc ca din vis, se duc in camera alaturata se aseaza pe canape si  dau drumu la televizor....in fiecare seara mii de oameni fac aceleasi lucruri, in acelasi timp, in aceleasi case mici...

    monotonia asta ma plictiseste...pentru ca stiu ca toti putem fi altfel... putem sa nu fim singuri, fara prieteni, dar asta tine de noi...

    sunt inconjurata de niste oameni in costume gri cu care ma intalnesc in fiecare zi , care ma cunosc sau nu...dar o parte din viata lor se vede in privirea lor...

      vreau sa pictez lumea asta in mii de culori, in zambete ... sa fie viata nu monotonie, admiratie nu ura si bataie de joc... insa cred ca nu toata lumea gandeste asa... 

      viata e mai mult de cat ce pare a fi... e ca un ceas care ticaie la fiecare secunda... dar si inima asta nu va mai avea baterii o data .... atunci... incearca sa te gandesti cum ar trebui sa fie viata ta... 

      chiar daca sunt numai cat un bob de nisip in lumea asta si stau intr-o clepsidra care ma ajuta sa imi consum viata....vreau sa incerc sa ies din clepsidra si sa ma duc pe malul marii si sa locuiesc aoclo... sa aud valurile marii,,,, sa ma confund cu celelalte boabe, dar totusi sa fiu eu...

sa ma evapor de dor.

       vreau sa ploua...sa aud sunetul ploii... sa fiu melancolica...sa ma treaca fiorii... 

      vreau sa simt muzica pe care o compune ploaia...vreau sa aud fiecare nota care se joaca in jurul urechilor mele...vreau sa simt mirosul ploii si sa fiu uda pana la piele...sa ma curat...sa stau in mijlocul strazii si sa ploua din cer peste mine...sa curete toata lumea asta... sa fiu pentru o clipa dezmierdata de picaturile ploii, sa le simt finetea, puritatea... 

     sa devin un picur de apa... si sa dispar in pamantul arid care parca ma cere cu atata sete...sa ma strecor printre boabele de nisip...si sa merg pana in centrul pamantului...si acolo sa ma evapor de dor....

esti undeva aici...

      Iti aud respiratia...simt prezenta Ta in jurul meu...dar totusi nu te vad...Esti invizibil... te aud,iti simt mirosul, te percep, mi te imaginez...

      Vreau sa Te mai aud, sa stau cu Tine, sa ne aducem aminte de lucruri de mult uitate... 

      Dar totusi te zaresc intr-un colt al inimii mele...incerc sa imi aduc aminte cum erai odata...

      Dar vreau sa cred ca imaginea Ta se va contura din ce in ce mai bine in inima mea, sa pot sa iti desenez fiecare trasatura, fiecare schimbare de pe fata, fiecare zambet sa il prind si sa il inchid pe vecie acolo unde valoreaza ceva ! 

     Stiu ca esti undeva aici, dar vreau sa fii mai mult decat o afirmatie....vreau sa faci partea din viata mea...

fiori...

      frig...il simt chiar si prin vene...ma strapunge prin fiecare por al pielii... doare fiecare adiere de aer rece... parca vrea sa puna stapanire pe mine...parca imi ingheata si inima... devine de piatra o data cu frigul care ma invaluie...pana si sangele mi s-a transformat in apa rece ca gheata...stau pentru ca momentan nu mai pot face nimic...momentan vreau sa inghet pentru o clipa... 

    flori de gheata...fiori reci... imi strabat trupul...sufletul meu inspira inspira dar are nevoie de caldura nu de crivatul care s-a instalat in jurul meu... am nevoie de un foc care sa palpaie, un foc care sa imi incalzeasca inima... un foc care sa mistuie gheata care ma tine in loc... gheata care nu ma lasa sa fiu libera, sa fiu eu ...

    poti sa imi imprumuti putin din licarirea sufletului tau?doar o scanteie mi-ar fi indeajuns sa pot sa  ma descurc singura... 

    

Simti??

      Urechea te minte, ochiul te insala...

Culoarea nu  e a lucrurilor...e a ochiului nostru...Daltonistii vad verde in loc de rosu.daca toti am fo daltonisti toate lucrurile rosii ar fi verzi...ochiul sufera de atatea ori, dealtfel, de halucinatie...urechea de asemeni..."mi s-a parut ca m-a strigat cineva"...simtul interior insala.. 

     Lucrurile n-au nimic al lor:nici forma, nici culoare, nici sunet.

     Dealtfel, n-ai vazut si in somn cum ne insala simturile?Traiesti in vis tocmai ca in viata.Soarele te arde, iarba e umeda, gheata rece, vezi ce nici n-ai gandi... Ba chiar cateodata banuiesti ca esti in vis si ingrijorat, cauti sa verifici.Dar te convingi ca e realitate. 

         Mi-e teama sa mai fac chiar si un singur pas, poate o sa doara, poate o sa imi aduca ceva nou, poate o sa fie mai multa dezamagire... mi-e teama...

        Mi-e teama ca nu o sa Te mai cunosc, ca o sa Te uit...Si va fi prea tarziu sa imi fie dor de Tine...dar daca voi mai face inca o suta de pasi , daca voi merge pe nisip, pe iarba, pe stanci, plutind, visand si Tu vei fi aici langa mine??? atunci chiar daca imi voi pierde viata de dorul Tau nu va mai conta...pentru ca Tu esti timpul si spatiul in care voi locui, voi trai, voi inspira si voi expira, voi iubi si voi fi iubita in fiecare zi...

       Da...imi este teama...dar abia astept siguranta....

        

Sa zbor... ar fi interesant... sa va privesc printre nori... sa fiu in zeci de mii de locuri cam in acelasi timp... sa vad culorile cele mai frumoase in starea lor naturala... dar mai bine as reveni la realitate.acolo unde nu e totul chiar atat de roz, dar poate fi chiar "roz bonbon cu picatele" daca incerci sa traiesti la cele mai inalte nivele.
Da e frig... dar totusi fiecare anotimp si fiecare zi asa cum este ea are farmecul ei...poate fi misterioasa si sa fie plina de surprize, poate fi senina daca tu esti binedispus, poate fi ca un asfintit de soare daca esti melancolic...o zi poate fi cam cum esti tu atunci, cu mici exceptii.
Imi place sa cred ca mai inseninez zilele unora din cand in cand.E important sa fii o raza de lumina cand altii vad numai furtuni, tristete in fata ochilor.
Si eu voi incerca sa zambesc in fiecare zi chiar daca nu am intotdeauna motive, dar poate asa toate zilele pe care le traim vor fi mai pline de viata.

Stiu un loc in care putem merge, un loc in care nimeni nu te cunoaste, ei nu stiu cine suntem noi...
Stiu un loc in care putem fugi , ei nu stiu cine suntem noi...
Lasa-ma sa te iau acolo,
Vreau sa te iau cu mine acolo...

Stiu un loc in care suntem uitati, un loc in care vrem sa stam...
Eu stiu un loc in care ne putem ascunde,acolo nimeni nu stie cine suntem noi...

Lasa-ma sa te iau acolo,
Vreau sa te iau acolo...

Deja imi lipseste...

hmm...da imi lipseste... imi va lipsi mult timp aceasta vara... pentru ca nu o sa o mai intalnesc niciodata... mi-e greu sa cred ca se va scufunda in timp...si ca va fi uitata...sa stai pe o banca la soare...sa povestesti lucruri care chiar au insemnat ceva...sa dezvalui secrete...interesant dar parca vara aduce ceva special, cald...parca nu ai vrea sa se termine...
vara, lumea zambeste, lumea rade, povesteste, se intreaba, raspunde, dar nu retine esenta verii...un timp in care toate momentele le traiesti la intensitate maxima ...
si va urma o toamna, care aduce singuratatea...prieteni care pleaca, altii care vin, dar niciodata nu ii vor inlocui pe cei care au fost destul de mult timp lipiti de inima ta.intotdeauna imi voi aminti de prieteni si de vechii prieteni cu drag, caci vara asta m-a ajutat sa asociez prietenii cu o parte din mine.da, o sa imi fie dor de ei...

Un motiv pentru care iubesti... un motiv pentru ca speri... un motiv pentru care suferi... un motiv pentru care traiesti...
Pentru ca stii ca va urma ceva mai bun, ceva de neimaginat, ceva perfect, ceva divin...
pentru ca stii ca vei fii iubit mai mult decat speri, mai mult decat poate simti fiinta ta...
Pentru ca stii ca vei primi de 100000000000000000 de ori mai mult decat ai oferit, mai mult decat meriti.
Pentru ca stii ca vei fii mangaiat peste asteptarile tale si iti vor fii alinate toate suferintele...
Pentru ca stii ca vei fii iertat de tot ...
Deaceea merita sa iubesti, sa speri, sa ierti, sa suferi, sa traiesti fiecare clipa a vietii tale cu toata fiinta.

culori... buline... curcubeu... soare... cer albastru... nori... pomi inverziti... toamna... iarna... plaja... apa... zambete... copii... gargarite... fluturi... zmee... mingi... sotron... grau... flori... sentimente ... stari...

Ce seaca ar fi viata fara culori, fara buline, fara zambete, fara cuvinte, fara miscare, fara imbratisari... gandeste-te! poi sa iti imaginezi? plictisitor!

Fii multumitor ca poti vedea culorile, poti sa te misti! Zambeste oamenilor pentru ca poti face asta si esti capabil de asta, in loc sa te uiti cu ura si cu rautate.Bucura-te pentru altii, traieste pentru a ajuta pe altii.Incearca sa iti organizezi viata in asa fel incat sa fie plina de culori, plina de culorile frumusetii, de culorile dragostei, de culorile sperantei... pentru ca traiesti si ai o sansa sa multumesti, sa daruiesti, sa fii tu...

.........sa stau pe plaja la soare... sa adun scoici... sa ma chinui sa invat sa inot ... sa ma prefac ca nu imi este teama de apa... sa merg pe malul marii si sa las in urma mea urme.sa ma trezesc in zorii zilei sa vad un rasarit de soare , care sa imi faca ziua mai frumoasa.
Privind marea primesc liniste, e atat de placut sa simti ca nu ai griji, sa fii free:D
Dar oricum este atat de bine si cand te intorci acasa, unde te simti in largul tau... mi-e dor de acel sentiment de reintoarcere, cu amintiri placute, cu tot felul de lucruri care sa iti aduca aminte de locurile prin care ai trecut.

Indiferenta ta...

Ma enerveaza indiferenta... sunt aici, dar totusi tu nu simti asta... ma vezi si parca nu iti pasa, te uiti prin mine...
Indiferenta asta ma face sa ma indepartez de tine, sa nu mai imi aduc aminte de tine, sa nu imi mai pese daca nu imi vorbesti.Ma saluti si totusi o faci cu o obisnuinta enervanta.Parca ne-am cunoaste de o viata si ne-am salutat de prea multe ori, de parca nu ne-am cunoaste numai de ceva vreme... ceva vreme inseamnand aproape un an, dar care a trecut numai prin cateva priviri, cateva vorbe adresate fara sens, cateva secrete... care nu aveau o insemnatate prea mare, dar care totusi ne-au unit mai mult... dar acum nu mai este ca si atunci...
Crezi ca altii iti pot oferi mai multa incredere, mai mult sprijin... ???
Incearca sa iti aduci aminte de ziua in care am mers pe strada prin ploaie fara sa ne oprim, ne-am cumparat lucruri identice si toate aceste lucruri au facut acest an de scoala, inca neimplinit, mai interesant...

Atata pace si liniste gasesti in culoarea galbena a unei flori...atata tandrete si iubirea vezi in imbratisarea dintre o mama si copilul ei ... atata speranta in razele sorelui ... atata emotie si traire intensa inainte de un pas spre ceva nou, nemaintalnit... atata dezamagire si tristete in imprejurarea unui esec... atata dragoste, tandrete, liniste, pace, speranta, emotie, in preajma Lui...
Poti sa tresalti de bucurie.. poti sa strigi ... sa spui cele mai frumoase cuvinte pentru ca El te asculta...
Multumesc pentru zambet, pentru privire, pentru incurajare, pentru speranta!! acestea le primesc de la El in fiecare zi a vietii mele , in fiecare dimineata si ele se innoiesc necontenit pentru mine... si chiar daca uneori nu il simt aproape , nu il aud si toate acestea din cauza mea, ESTE AICI pentru mine!!!

M-am oprit, am tras aer in piept incat sa imi ajunga pentru cateva minute... m-am oprit si am admirat verdele copacilor abia inverziti, frunzele de anul trecut care zaceau pe drumul umed... am stat si m-am gandit ca viata este atat de frumoasa daca stii sa te bucuri de ea...
Pentru ca El ne-a daruit-o...
Vreau sa uit tot ce m-a durut, tot ce m-a ranit, sa iert si sa merg mai departe invingatoare... pentru ca nu merita nimeni si nimic din jurul meu sa ma impedice sa imi continui drumul...
Sa arat ca pot sa fiu fericita mereu, chiar daca altii vor sa ma impiedice:D
O zi in care mi-am reinnoit mintea... m-am bucurat de ce vedeam si era in jurul meu.
Iti multumesc pentru aceasta zi !
Pentru ca inca o data am putut vedea albastrul cerului, verdele intens al ierbii, zborul unei pasari, am putut auzi susurul raului, sunetele melodioase ale pasarilor. Pentru ca Tu te-ai indurat de mine! Am mirosit o floare, am atins firele de iarba , am vorbit, am tacut si am ras !!

Sa Ma accepti asa cum sunt... fara perfectiune, doar cu dorinta de o atinge, fara sentimente pure, dar pe cale de ale descoperi, fara scopuri concrete, dar cu speranta ca le voi descoperi, fara dar si poate o persoana simpla ...
Sa Ma intelegi ... sa vezi ca sunt un om normal...sa vezi in mine ce este bun, sa vezi in mine dorinta de a atinge Lumina , sa vezi ca sunt dornica de ceva peste puterile mele, care sa imi demonstreze ca sunt muritoare si fara ajutorul Tau nu sunt in stare de nimic...
Sa ma asculti... sa intelegi dorintele si cererile mele... sa primesti multmirile mele... umile...
Un drum pe care nu pot merge singura... am nevoie de Tine, sa ma sprijini si sa Fii langa mine cand te strig... TE IUBESC DIN TOATA INIMA MEA , DOMNUL MEU!! si multumesc de tot ce ai pus in mine... "eram ascuns de Tine, cand am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat , ca in adancimile pamantului.Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele."

Mi-e teama sa-Ti vorbesc, sa-Ti spun ca ma doare fiecare zi in care simt ca nu mai esti atat de aproape de mine...M-am departat de Tine... pentru ca pacatul meu m-a dus intr-o lume paralela cu a Ta...
Nu vreau sa aud :"Nu Te cunosc si nu Te-am cunoscut niciodata..."
Mi-e teama!
M-am obisnuit!
M-am departat din neatentie de ce e frumos, divin!
...dat totusi Tu te-ai gandit la mine si nu m-ai uitat...
Ma caut pe strazile sufletului meu si nu ma gasesc... ma simt ca intr-un oras strain... dar Tu ma cunosti mai bine decat ma cunosc eu...Tu stii taina inimii mele si dorinta ei si de aceea vreau sa fie a Ta toata...
Pentru ca eu sunt a Ta si Tu esti al meu...

O zi banala...Un drum prafuit, picuri de ploaie care cad usor pe fata mea...
Oameni posomorati, care nu mai spun nici macar "ma bucur sa te vad!".
A devenit o obisnuinta fiecare zi....plictiseala te-a cuprins... ai uitat ca fiecare minut este pretios in ochii Lui si in loc sa ii multumesti esti mereu nemultumit, astepti sa se intample ceva special, dar tu nu faci nimic pentru a schimba situatia.
Te multumesti cu ce esti si nu incerci sa devi ceea ce esti de fapt, te prefaci pentru a fi cineva in ochii lor... dar oricum candva vei fii uitat ... vei fii doar o poza intr-un tablou vechi, plin de praf, uitat de toti...

Mi-e dor sa privesc cum norii trec lin deasupra mea... cum ii privesc fara sa ma gandesc ca si ei sunt o mica parte din universul meu... o mica parte care isi face loc in viata mea... un cer senin.. un albastru patrunzator... un soare cu raze de aur... munti cu varfuri de zapada...
Mi-e dor sa privesc stelele noaptea si sa fac o rugaciune in taina pe care numai eu cu Domnul o stiu... mi-e dor... de tot ce e frumos... de tot ce imi da liniste si pace...
Nu vreau sa ma despart de ce e frumos,vreau sa traiesc o vesnicie undeva sus pe o raza de soare, deasupra norilor, vesnicccccccccccccc... doar cu El...
Nu vreau sa uit sa sunt creata cu un anumit scop si daca nu mi-l voi indeplini totul va fi in zadar... o viata traita fara speranta... sa stau si sa ascult cum canta pasarile intr-un luminis vegheat de lumina si razele soarelui si de stralucirea lunii... sa ascult rasul unor copii mici, puri... toate aceste lucruri in aparenta neimportante sunt vitale... un moment de liniste... pentru suflet... o respiratie adanca... un moment inviorator pentru un sulfet intr-o continua cautare.. intr-un continuu zbucium... pentru ca nu am pus deoparte destul timp pentru sulfetul meu.. ma doare si sper ca sa mi se poata vindeca rana care mult timp a stat acolo neobservata...
Si totusi Tu m-ai ajutat mereu... m-ai ridicat cand am cazut si ca unui copil mic mi-ai spus ca trebuie sa merg mai departe pentru ca ma vei ajuta in fiecare ceas... vei fii cu mine neincetat...
Pentru ca eu sunt a Ta Doamne, iar Tu esti Tatal meu!!!

Pentru ca traiesc.Am 15 ani si 7 luni (:D) si am supravietuit.Pentru ca traiesc.Pot simti si atinge, pot sa vad, sa aud si sa percep orice mireasma; pot sa imi port de grija; sa renunt la lucrurile nefolositoare vietii mele, sa gasesc un taxi cand am nevoie si sa vin singura acasa.Au aparut ghioceii in gradini si primavara a inceput deja.Am s-o vad.Am sa privesc miracolul din fiecare an, sa simt caldura din ce in ce mai puternica a soarelui, saptamana de saptamana.Si, pentru ca traiesc, am sa privesc cum se intampla toate astea si am sa fiu si eu parte din acest miracol.
Si toate acestea pentru ca am primit viata de la El. EL m-a facut dintr-o mana de tarana si a suflat peste mine pentru ca eu sa am viata. El o poate lua si o poate da din nou pentru ca eu sunt a Lui si ii apartin pe deplin.
Acum nu mai am nimic de facut.Ma simt dintr-o data foarte obosita, dar e o oboseala placuta-ambianta ma linisteste si imi da putere, de parca aceasta casa este o fiinta banda, care ma imbratiseaza cu dragoste.

you're everything...

Daca nu ai fii Tu...
Daca nu ai fii murit Tu pentru mine, Doamne...
Daca nu mi-ai fii iertat fiecare pacat care ma despartea si ma indeparta de Tine...
De n-ai fii Tu ajutorul meu in clipele grele ale vietii...
Fara dragostea Ta as fii o frunza purtata pe apa... un fulg purtat de vant...
De nu ai fii uitat toate greselile mele...
Daca nu m-ai fii iubit Tu, nu mi-as fii gasit linistea in aceasta lume plina de ura si de rautate...
Dar tu prin bunatatea si dragostea Ta m-ai luat in brate si m-ai asigurat ca totul este dupa voia Ta...
Ma pierd printre oamenii acestia fara speranta, fara dorinta de viata, fara dragoste fata de Tine... vreau sa te gasesc, sa nu mai ratacesc mereu...vreau sa ma incred in Tine caci Tu esti totul... esti mireasma florilor, susurul bland al apelor, freamatul cald si adierea usoara de vant...in toate Doamne esti pe acest Pamant.
Ma inspaimanta gandul ca s-ar putea sa nu traiesc o vesnicie cu Tine, dar sper ca vei avea mila si de fiinta mea, stearsa de ploaia si vantul vietii, satula de minciuni si nesiguranta... caut sprijin si pace in Tine si stiu ca mi le vei darui din toata inima Ta daca voi sta aproape de Tine.

Weil bin ich verschieden...

Parca acum era luni, dar deja este joi... de ce nu pot da timpul inapoi? sa fiu din nou copil... fara griji... cu inocenta... cu naivitate... dar totusi cu puritate.
Sa am din nou zambetul unui mic copil... sa nu imi mai fac griji de cum imi sta parul... sau ca cineva s-a uitat ciudat la mine...
Mi-e dor sa ma joc... sa fac castele in nisip... sa ma joc cu papusile "Barbie":))... sa ma joc "baba-oarba"... elastic... sa imi aduc aminte de vechii prieteni...
Sau cand ma jucam cu vase de plastic si cu noroi si veneam acasa cu hainele pline de pamant:))dar nu simteam ca ar fi o problema:))...cand deveneam pentru o clipa doctorita, vanzatoare, profesoara, visuri... lumea mi se parea mai buna decat este... nu ii stiam adevarata fata... plina de noroi, patata cu tot felu' de chestii... totul era foarte roz:D...
Parca nu exista atat invidie... atata ura si nepasare... cu toate ca acum parca imi pasa prea mult... ma doare prea tare cand sunt dezamagita... dar asta sunt eu nu pot sa le tratez pe toate cu indiferenta pentru ca atunci viata nu ar mai avea sens..mi s-ar parea ca toate lucrurile sunt in van... degeaba...
Parca degeaba incerc eu sa imi dau seama ca lumea asta nu este asa cum ar trebui pentru ca nimanui nu-i pasa... totul li se pare ok... sunt calmi, nestiind ce ii asteapta... si pentru ca stiu ca viata lor nu este ok si nu le pasa, vor regreta poate mai tarziu....dar fiecare lucru isi are vremea lui.

Doar eu...undeva in adancul sufletului...

Sa plec undeva, unde sa nu am cunoasca nimeni... sa fiu pe cont propriu... macar o zi... sa mi se para ca sunt singura pe acest pamant, sa pot vizita lumea intr-o singura zi, dar totusi cu prezenta Lui... caci fara asta orice clipa de singuratate poate deveni o vesnicie...
Iar in alta zi sa fiu o persoana pe care sa o stie toata lumea.. lumea sa vorbeasca despre mine, lucruri bune... sa fiu apreciata, nu judecata... sa mi se ceara parerea... sa fiu ceva de care toata lumea are nevoie... parte din dragostea de pe acest pamant... dar o parte din dragostea adevarata...
Aceiasi persoana, dar in doua ipostaze diferite...
Sau....mi-as dori foarte mult sa ma vad prin ochii altcuiva...macar 1 secunda... sau... sa ma vad cum ma vede pe mine El si sigur inima mea se va schimba in bine, in mult mai bine, as vedea ca sunt un"nimic", ca doar sufletul meu este important in ochii Lui... dar poate asa trebuie sa fie... sa fiu ceea ce sunt eu fara sa incerc sa ma schimb pentru ca ceilalti sa ma placa... sa fiu doar Eu...

"Foolish heart,
Looks like we're here again,
Same old game,
With a plastic smile,
Don't let anybody in,
Hiding my heartache,
Will this glass house break?
How much will they yake before I'm empty?
Do I let it show?
Does anybody know?

But you see "the real me"
Hiding in my skin,
Broken from within,
Unveil me, completely,
I'm losening my grasp,
There's no need to mask,
My frailty 'Cause you see the real me...'

Painted on, life is behind a mask,
Self inflicted circus clown
I'm tired of the song and dance,
Living a Charade, always on parade,
What a mess I've made of my exsistence
But you love me even now
And still I see somehow


But you see "the real me"
Hiding in my skin,
Broken from within,
Unveil me, completely,
I'm losening my grasp,
There's no need to mask,
My frailty 'Cause you see the real me...'
...Wonderful, beautiful...
Is what you see,
When you look at me
You're turning the tattered fabric of my life
Into a perfect tapestry

I just wanna be me..." (Natalie Grant-"The Real Me")

Mi-e teama sa nu Te pierd... sa nu ma uiti...
Poate ca sunt egoista ca Te vreau doar pentru mine... dar simt nesiguranta... vreau sa fiu sigura de prezenta Ta... Te rog nu ma lasa singura!! Chiar am nevoie de Tine! Poate nu am facut lucruri care sa demonstreze asta dar..totusi asta este clar... ca am nevoie de Tine!
Vreau siguranta... pace si liniste... m-am saturat sa nu stiu ce ma asteapta... vreau sa fiu sigura pe ceea ce vreau sa fac, pe ceea ce sunt... caci Mi-ai promis ca totul va fi ok.
Fiecare nor care trece deasupra capului meu imi demonstreaza cat de repede se scurge viata mea fara sa imi dau seama, fara sa realizez ceva de care sa pot fi mandra, ceva care sa ramana in urma mea... nu vreau "sa schimb istoria" sau sa schimb ideile fixe ale unor oameni, care oricum nu se vor schimba doar pentru ca le spun parerea mea, ci doar sa duc o viata de care sa imi amintesc cu drag ... cand voi imbatrani...:D
As vrea sa locuiesc la malul unei mari, sa simt adierea blanda si mangaietoare a calatorului... a vantului, iar in zorii zilei sa pot vedea rasaritul de soare in minunata lui splendoare.Sa ma trezesc si sa stiu ca soarele imi zambeste pentru ca Cineva ma iubeste nespus de mult. Iar fiecare raza de soare sa devina o imbratisare, o imbratisare plina de dragoste pentru fiecare din noi.

O zi ca toate celelalte...dar totusi una din filele cartii mele...daca nu ar mai fi fost ea , cartea mea nu ar mai fi putut continua...
Mi-ar placea sa stiu cum voi fi in viitor...ca sa pot schimba ceea ce nu coincide cu adancul sufletului meu...sa fiu ceea ce trebuie si ceea ce vreau...nu ceea ce imi impun altii...ceea ce ar trebui sa fiu in ochii lor...nu mai vreau sa ma compar cu "vedetele" pentru ca nu sunt ca ele...eu sunt mai speciala tocmai prin insusi faptul ca misterul vietii mele nu este stiut de intreaga lume... ci doar de cine este interesat cu adevarat de ceea ce sunt... de cei care ma inconjuara cu zambete, cu incurajari ,dar toate facute din inima nu numai "de fatada"...
Vreau sa am rabdare, dar pentru ca sa o am va trebui sa astept... sa o invat...sa 0 dobandesc...
Imi doresc dragoste de la cei din jur, dar pentru ca sa o primesc trebuie sa o daruiesc si totodata sa o pretuiesc...
Poate vi se par filozofii, dar nu sunt ...sunt lucruri mult mai profunde... sunt chestii care poate nu intereseaza pe oricine, dar nici nu sunt scrise pentru ca oricine sa le citeasca...

Alergi fara sa te opresti... fara sa te gandesti ca poate am nevoie de tine... strig dupa ajutorul tau si dupa prezenta ta dar nu ma auzi.... inima ta nu mai bate ca alta data... nu o mai pot auzi... te uiti la mine, zambesti, in adancul sufletului tau inca mai sunt prezenta, dar nu mai privesti spre mine cu aceiasi privire...
Opreste-te si in dreptul meu si aduti aminte de cand stateam si povesteam...cand radeam.... chiar daca nu era o gluma foarte buna, dar zambeam :D...
Timpul trece...dar amintirile raman...si chiar daca nu crezi ai lasat o urma in inima mea...
Oare de ce uneori mi se pare ca numai eu sunt vorbita de rau...numai eu am probleme ...numai eu am simt uneri singura....dar cred ca e un sentiment pe care multa lume il are, dar care nu si-l exprima...
As vrea sa pot sa arat ce simt fara ca cineva sa rada de mine sau sa inceapa sa isi spuna parerea... dar nu poti... daca plangi toata lumea te intreaba "de ce plangi?"... poate plangi de fericire... iar daca plangi de tristete sau din cauza problemelor iti spun sa te opresti ca te vede toata lumea ca plangi... sincer nu mai imi pasa... ei cred ca viata e roz si totul merge perfect in viata ta.... daca razi prea mult "de ce razi?"... pentru ca poate ai o zi buna si esti foarte bine dispus... dar ei cred ca mereu trebuie sa fii serios si sa pari ce nu esti... vreau sa fiu ceea ce sunt nu ceea ce vor altii sa fiu... cand simt nevoia sa plang voi plange , iar cand simt nevoia sa rad voi rade...

Pentru Ant.

Strazi goale...pasi in ploaie..... umbrele.... picuri de ploaie care scurg usor din norii gri... Dar dupa toate astea apare curcubeul!!! cu atatea culori vii, care parca au viata....
Emotie de primavara....cu un zambet...cu un curcubeu....stropi de roua....
Dar ceasul nu se opreste si parca vorbeste:"tic tac, tic tac..."si trece frumusetea...o frunza aici...una acolo, iar la "o zi departare"....un copac singur...gol...cu crengile "batrane"...deja "a incaruntit"..."se gandeste" ca nu mai este multa vreme si se va trezi prea tarziu...cand nu va mai fi bun de nimic...iar oamenii il vor taia...si nu isi vor mai aduce aminte de el...il vor uita pe vecie...frumusetea lui primavara...rodul sau cel bogat...nu vor mai fi...dar totusi nu a fost degeaba viata lui...s-a simtit implinit cand o floare "din el" a fost daruita cuiva....caruia ia pasat...
Viata unui copac...unui copac singur, dar implinit pentru ca o singura roada "din el" a fost de folos....

O zi ....plictisitoare...dar totusi plina de viata....oameni care vorbesc neincetat unii cu ceilalti...oameni care se privesc, dar care nu spun ceea ce gandesc...raze de soare care traverseaza intinderea pamantului, dar care nu se opresc in jurul meu....ore care se scurg mereu si mereu, dar care nu iti marcheaza viata...poate nu pretuim fiecare minut pe care il avem,dar totusi el poate fi foarte important.
Incerc sa imi dau seama de ce nimeni nu se gandeste la ceea ce trebuie?toata lumea asculta ce vrea, crede ce vrea, spune ceea ce vrea... ignoranta... nemultumire.... preietenie??? pace???liniste??? speranta???
Parca nimic nu mai are importanta....fiecare este pe cont propriu....singuratate...neliniste... intrebari?... fara raspuns...?
Totusi viata merge mai departe chiar daca eu imi pun fel de fel de intrebari la care nu gasesc raspuns....ce semnifica un om intre 1000000000000000 de oameni?nimic vital....dar totusi ceva atat de important....

departe....

As vrea pentru o clipa sa fiu departe..de tot ce ma inconjoara....sa fiu singura cu Domnul meu...
As vrea pentru o clipa sa nu ma mai gandesc la nimic, doar sa stau in prezenta Lui...
Vreau sa las pacea, linistea,iubirea Lui sa ma inconjoare, multimea lumii acesteia sa dispara pentru o vreme.Ce scump si de neuitat trebuie sa fie acest sentiment...Sa ating absolutul,sa vin in prezenta Lui...
O viata cu Tine e putin...dar o vesnicie...ooo...o vesnicie....ce mult imi doresc!
Vreau sa ma cunosti, sa-mi stii numele, viata, gandurile,sa fiu a Ta.
Adancul sufltului meu striga dupa Tine, tanjeste dupa mangaierile Tale.
Deschide inima mea, caci vreau sa o umpli in cel mai minunat mod.Vreau sa ma schimb...sa ma innoiesc.Pune in mine un duh nou si statornic...un duh care sa se inalte pana la ceruri, la picioarele Tale, in adorare...in inchinare...smerit...
Pot sa ma uit la soare si sa ii admir stralucirea, dar nu pot sa ma bucur de aceeasi stralucire si in inima mea.Pot sa privesc copiii razand, jucandu-se, dar inima mea nu este mereu zambitoare.
Ma uit la norii care isi schimba forma, pot sa ma aseman cu ei...schimbatoare...neincrezatoare...nestiind incotro ma indrept.

"Aripi nepereche"

M-am imbolnavit de patima zborului...Si am intrebat la dreapta si la stanga "Ce-as putea face ca sa ma vindec?" In dreapta m-am lovit de un copac, desfrunzit, mut, sub lumina lumii.In stanga nu aveam decat o aripa albastra plansa de singuratate.
Cum sa ma vindec daca toate intrebarile dor...si raspunsurile sunt cantate de vant???
In dreapta lipseste aripa desavarsirii , nu poate creste decat o imbratisare de inger...
Vindeca-ma, scapa-ma, inverzeste pomul uscat...ia-ma in patria zborului diminetilor tale, fara soare si fara luna , in care pluteste lumina pe o mare de apripi NEPERECHE.

Sunt aici si te caut...Domnul meu...intinde-ti mana spre mine...umple-mi inima cu pacea Ta...
Te caut in fosnetul frunzelor, in adierea vantului, in picurii de ploaie...Vreau sa te gasesc Domnul meu!!Vreau sa ingenunchez inaintea Ta, sa te laud, iar Tu sa privesti spre mine cu iubire.
Pasarile te lauda din zorii zilei pana seara, apa cu clinchetul ei vesteste slava Ta, marea cu frumusetea ei proclama maretia Ta...
Soarele este putin din frumusetea de nedescris a Ta...
Astept...clipa promisa...astept sa fiu si eu printre cei alesi de Tine.Nu ma lasa singura...nu ma lasa sa ma abat de la calea Ta, caci ea duce sus.
Vreau sa simt dragostea Ta, sa ma simt copilul Tau..vreau sa Te cunosc mai mult...sa fii cel Dintai in viata mea.

Invaluie-ma cu mireasma Ta, cu blandul Tau glas...sa te aud as vrea, Doamne..ce minunat trebuie sa fie sa aud vocea Ta...tanjesc dupa asta, Doamne Dumnezeule! Stii ceea ce simt, stii ceea ce doresc, ceea ce traiesc, ceea ce regret, ceea ce admir, ceea ce sper...ceea ce sunt...as vrea sa fiu o parte din Tine...o stralucire...o licarire...Tu cunosti toata fiinta mea si de aceea o incredintez in mana Ta, caci vreau sa fiu un pom sadit pe un pamant roditor, sa fiu o floare inmiresmata in care Tu sa iti gasesti placerea.
Cat de mult mi-as dori sa fiu dupa placut Tau...!
Ma gandesc la Tine, Doamne, la cat de mult ma iubesti Tu, cu toate ca nu am nici cel mai mic merit.Sunt ca un fulg care danseaza in aerul rece, SUNT O PARTE DIN TINE care incearca sa isi croiasca un drum prin acesta lume, iar dupa ce ea se stinge sa ramana macar o mica urma...

...de n-ar fi Domnul ajutorul meu , in clipele grele ale vietii...in sufletul meu ar locui tacerea mortii...ori de cate ori am zis:" mi se clatina piciorul..."bunatatea Ta Doamne , sprijin mi-a fost...
...pasii mei Tu ii conduci...mereu sunt in siguranta cu Tine!...Stanca mea, Sprijinul meu...
As vrea sa merg in largul marii, la marginea Pamantului, in inima padurii...sa ascult pasarile cantand vreau sa descopar prezenta Ta...sa te laud mereu...sa iti cant pentru ca ti-ai atintit ochii si spre mine...
Stiu ca niciodata nu sunt singura...chiar daca 1000 de oameni s-ar ridica impotriva mea, 1000 de minciuni ar fi spuse despre mine sau 1000 de probleme daca ar aparea in viata mea, NU MA TEM pentru ca bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat, ci SE INNOIESC IN FIECARE DIMINEATA!! Cel care locuieste in inima mea este mai tare decat cel care locuieste in lumea din jurul meu!
Sa stii cine esti, sa fii cine esti,sa devii ceea ce te-a facut Dumnezeu sa fii...sa iubesti cu toata inima ta..sunt cheile pentru o viata biruitoare si multumita, dar cea mai grea lupta e cu tine insuti...

TrEi LuCRuRi...

Trei lucruri din viata ta sunt irevocabile:TiMpUL,VoRBelE spuse,OcAZiiLe;

Trei lucruri din viata ta pe care nu le poti refuza:LiNiSTeA,OnEStiTaTeA,SpERantA;

Trei lucruri care deterioreaza viata ta sunt:OrGoliUL,
ArOganTA,FuRia;

Trei lucruri care sunt la alegerea ta: ViSuriLE,SUccESul TaU,DeSTinuL;

Trei perle pe care trebuie sa le ai in viata sunt:ResPeCtUL DE sInE, DrAGoSTeA, ADevArAtii PriEtENi

Toate lucrurile acestea in aparenta nesemnificative ne fac viata mai frumoasa,ne fac sa fim diferiti.
Timpul nu ne asteapta, vorbele si ocaziile sunt unice,iar impreuna cu speranta dau un sens vietii.
Onestitatea este o perla care trebuie sa faca parte din colierul vietii tale,dar cand orgoliul, furia, aroganta apar in micul tau suflet colierul incepe sa se destrame...
Dar prin dragoste reusim sa reparam toate greselile, reusim sa ne racapatam adevaratii prieteni si respectul de sine.Iar destinul tau cel pretios , succesul tau atarna de visurile si idealurile tale.
Fiecare alegere , fiecare atitudine poate sa schimba sensul vietii tale!!

Poti schimba lumea printr-un zambet!

Daca privesti la o ghinda mica este greu sa iti imaginezi un stejar falnic de doua sute de ani si astfel sa-ti dai seama de bogatia ascunsa si de puterea concentrata intr-o ghinda!
Dar...cand privesti un om,care poate iti este drag...poate ti-a castigat admiratia...il percepi asa cum ti-ai dori tu sa fie,nu asa cum este el sau cum va fi el in viitor.
Chiar daca de multe ori vom fi dezamagiti de oamenii din jur, trebuie sa ne gandim ca in adancul sufletului lor exista ceva pur, ceva absolut, exista putina dragoste pe care a sadit-o Dumnezeu in fiecare din noi inainte de a avea suflare!
Nu avem puterea unei ghinde, nu avem frumusetea unui stejar, dar totusi El ne accepta asa cum suntem..iar noi trebuie sa ii acceptam pe cei din jur.Incearca sa descoperi minunea din fiecare om,splendoare sufletului,taina si misterul fiecarei perechi de ochi trista, obosita, si dezamagita.
Pentru ca cei fara speranta sa poata avea sansa sa devina un "stejar falnic", trebuie sa ajutam mica "ghinda" sa creasca.
Un zambet cald poate inveseli ziua cuiva!Zambeste pentru ca traiesti, pentru ca esti iubit de EL!!

"Viata pe marginea PrApAsTiEi"

"Nimeni nu pluteste pe raul vietii fara sa intalnesca torente...Trebuie sa fii pregatit pentru ele, pentru ca le vei intalni negresit.Vor exista si momente de calm si de liniste cand te lasi sa plutesti lin si admiri frumusetea din jurul tau...dar vor exista si momente cand vei fii cuprins de panica, vei fii aruncat din Barca si te vei afla in mainile Domnului.Si acest lucru face parte din calatorie...din acesta cauza, trebuie sa iti castigi stabilitatea inainte de sosirea crizelor, sa afli Cine Esti si sa hotarasti ce vei face in momentele grele!!"
Nu esti NICIODATA singur..Domnul este cu tine mereu, in orice clipa a vietii tale.!!