Weil bin ich verschieden...

Parca acum era luni, dar deja este joi... de ce nu pot da timpul inapoi? sa fiu din nou copil... fara griji... cu inocenta... cu naivitate... dar totusi cu puritate.
Sa am din nou zambetul unui mic copil... sa nu imi mai fac griji de cum imi sta parul... sau ca cineva s-a uitat ciudat la mine...
Mi-e dor sa ma joc... sa fac castele in nisip... sa ma joc cu papusile "Barbie":))... sa ma joc "baba-oarba"... elastic... sa imi aduc aminte de vechii prieteni...
Sau cand ma jucam cu vase de plastic si cu noroi si veneam acasa cu hainele pline de pamant:))dar nu simteam ca ar fi o problema:))...cand deveneam pentru o clipa doctorita, vanzatoare, profesoara, visuri... lumea mi se parea mai buna decat este... nu ii stiam adevarata fata... plina de noroi, patata cu tot felu' de chestii... totul era foarte roz:D...
Parca nu exista atat invidie... atata ura si nepasare... cu toate ca acum parca imi pasa prea mult... ma doare prea tare cand sunt dezamagita... dar asta sunt eu nu pot sa le tratez pe toate cu indiferenta pentru ca atunci viata nu ar mai avea sens..mi s-ar parea ca toate lucrurile sunt in van... degeaba...
Parca degeaba incerc eu sa imi dau seama ca lumea asta nu este asa cum ar trebui pentru ca nimanui nu-i pasa... totul li se pare ok... sunt calmi, nestiind ce ii asteapta... si pentru ca stiu ca viata lor nu este ok si nu le pasa, vor regreta poate mai tarziu....dar fiecare lucru isi are vremea lui.